retrograd definitie

RETROGRÁD, -Ă adj. 1. Opus progresului; reacționar. 2. Care merge înapoi. 3. (Despre aștri sau despre mișcarea lor) Care se mișcă în direcția opusă mișcării Soarelui. [< fr. rétrograde, cf. lat. retrogradus < lat. retro – înapoi, gradus – mers]. adjectivretrograd

RETROGRÁD, -Ă adj. 1. care se opune progresului; reacționar. 2. (despre idei, concepții) contrar progresului, învechit. ♦ amnezie ~ă = formă de amnezie prin pierderea amintirilor vechi. 3. (despre aștri și mișcarea lor) care se deplasează în direcția opusă mișcării Soarelui. (< fr. rétrograde, lat. retrogradus) adjectivretrograd

*retrográd, -ă adj. (lat. retrogradus, d. retro, înapoĭ [V. îndărăt] și gradus, pas. V. grad). Care merge înapoĭ: mers retrograd. Fig. Care se opune progresuluĭ: om, spirit retrograd. S. m. și f. Un retrograd. adjectivretrograd

retrográd (re-tro-grad) adj. m., pl. retrográzi; f. retrográdă, pl. retrográde adjectivretrograd

retrograd a. 1. care pășește îndărăt: mers retrograd; 2. fig. care caută a restabili lucruri învechite: spirit retrograd. adjectivretrograd

RETROGRÁD, -Ă, retrograzi, -de, adj. 1. (Despre oameni) Care se opune progresului, tinzând să readucă stările de lucruri din trecut; reacționar. ♦ (Despre idei, concepții) Contrar progresului, învechit. 2. Care merge în sens invers decât cel inițial, care revine spre punctul de plecare. 3. (Despre mișcarea aparentă a aștrilor) Care merge în. direcția opusă mișcării majorității corpurilor cerești. – Din fr. rétrograde, lat. retrogradus, it. retrogrado. adjectivretrograd