retevei definitie

credit rapid online ifn

retevéi (retevéie), s. n. – Par, resteu, scurtătură. Origine necunoscută. Etimonul sl. (Cihac, II, 311) pare dubios. După Bogrea, Dacor., I, 271, din mag. retesz-fej, cf. retez. Ar putea fi în loc de *restevei, dim. de la resteu, dar der. nu pare normală. substantiv neutruretevei

retevei, reteveie s. n. (pop.) penis. substantiv neutruretevei

credit rapid online ifn

retevéĭ n., pl. eĭe (slav?). Scurtătură, băț scurt și gros. Lovitură de reteveĭ: ĭ-a tras un reteveĭ. – În Meh. ră-, în Dolj rataveĭ. V. cărăveĭ. substantiv neutrureteveĭ

retevéi (pop.) s. n., pl. retevéie substantiv neutruretevei

RETEVÉI, reteveie, s. n. (Pop.) Bucată scurtă de lemn; scurtătură. – Et. nec. substantiv neutruretevei

reteveiu n. bâtă scurtă și groasă. [Origină necunoscută]. substantiv neutrureteveiu

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiretevei

retevei  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular retevei reteveiul
plural reteveie reteveiele
genitiv-dativ singular retevei reteveiului
plural reteveie reteveielor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z