reduceri si promotii 2018
Definitie respinge - ce inseamna respinge - Dex Online

respinge definitie

*respíng, -píns, a -pínge v. tr. (neol. de la începutu sec. 18 după it. respíngere). Împing înapoĭ: valurile respingeaŭ luntrea. Silesc să se retragă: a respinge un dușman. Rezist, nu cedez: a respinge un asalt (și fig.) o ispită. Fig. Nu primesc, nu admit: a respinge o cerere. Nu recunosc, declar ca fals: a respinge o calomnie. Repugn, inspir dezgust (repulsiune): figura luĭ te respinge. – Rar și ră-. V. atrag și rînesc. verb tranzitiv resping

RESPÍNGE vb. III. tr. 1. A împinge înapoi; a îndepărta, a alunga. ♦ A refuza. 2. A rezista unui atac; a sili pe dușman să se retragă. [P.i. respíng. / < it. respingere]. verb tranzitiv respinge

RESPÍNGE vb. tr. 1. a împinge înapoi; a îndepărta, a alunga. ◊ a refuza. 2. a rezista unui atac; a sili pe dușman să se retragă. (< it. respingere) verb tranzitiv respinge

respínge (respíng, respíns), vb. – A refuza, a îndepărta, a refula. It. respingere (Tiktin; Candrea) sau mai probabil de la (îm)pinge, cu pref. răs-. Sec. XVIII. – Der. respingător, adj. (dezgustător). verb tranzitiv respinge

respínge (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. respíng, 1 pl. respíngem, perf. s. 1 sg. respinséi, 1 pl. respínserăm; part. respíns verb tranzitiv respinge

respinge v. 1. a împinge înapoi; 2. a depărta fugărind: a respinge pe dușmani; 3. a combate cu putere: a respinge o calomnie; 4. a nu voi să primească: a respinge o cerere; 5. fig. a insufla desgust: figura sa te respinge. verb tranzitiv respinge

RESPÍNGE, respíng, vb. III. Tranz. 1. A refuza, a nu admite, a nu accepta. 2. A îndepărta de la sine, a da la o parte. ♦ A arunca înapoi. 3. A ține piept unui atac armat, a sili pe dușman să se retragă. 4. Fig. A înăbuși un sentiment, o pornire. – Din it. respingere. verb tranzitiv respinge

Sinonime, conjugări si rime ale cuvantului respinge

respinge   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) respinge respingere respins respingând singular plural
respingând respingeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) resping (să) resping respingeam respinsei respinsesem
a II-a (tu) respingi (să) respingi respingeai respinseși respinseseși
a III-a (el, ea) respinge (să) respingeai respingea respinse respinsese
plural I (noi) respingem (să) respingem respingeam respinserăm respinseserăm
a II-a (voi) respingeți (să) respingeți respingeați respinserăți respinseserăți
a III-a (ei, ele) resping (să) respingă respingeau respinseră respinseseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z