REPRINT [RIPRÍNT] s. n. retipărire. (< engl. reprint) substantiv neutrureprint
REPRINT, reprinturi, s. n. Retipărire. [Pr.: riprint] – Cuv. engl. substantiv neutrureprint
reprint substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | reprint | reprintul |
plural | reprinturi | reprinturile | |
genitiv-dativ | singular | reprint | reprintului |
plural | reprinturi | reprinturilor |