reduceri si promotii 2018
Definitie reprezentanță - ce inseamna reprezentanță - Dex Online

reprezentanță definitie

REPREZENTÁNȚĂ s.f. 1. Organ care reprezintă o colectivitate. ♦ Reprezentanță națională = organ de stat constituit din totalitatea deputaților; reprezentanță diplomatică = organ permanent de stat pentru relațiile externe aflat pe teritoriul unui alt stat. 2. Agenție a unei întreprinderi comerciale. [Cf. germ. Repräsentanz, it. reppresentanza],. substantiv feminin reprezentanță

REPREZENTÁNȚĂ s. f. 1. organ care reprezintă o colectivitate. ♦ ~ națională = organ de stat constituit din totalitatea deputaților; ~ diplomatică = organ permanent de stat pentru relațiile externe aflat pe teritoriul unui alt stat; misiunea diplomatică. 2. agenție a unei întreprinderi comerciale. 3. caracter reprezentativ. (< germ. Repräsentanz) substantiv feminin reprezentanță

reprezentánță (re-pre-) s. f., g.-d. art. reprezentánței; pl. reprezentánțe substantiv feminin reprezentanță

REPREZENTÁNȚĂ, reprezentanțe, s. f. 1. Organ, care reprezintă în altă țară interesele țării sale în domeniul economic, politic etc. 2; (în sintagmele) Reprezentanță națională = organ de stat constituit din totalitatea deputaților. Reprezentanță comercială = organ al unui stat, care îl reprezintă în relațiile comerciale cu alte state. – Din germ. Repräsentanz. substantiv feminin reprezentanță

reprezentánt (re-pre-) s. m., pl. reprezentánți substantiv masculin și feminin reprezentant

REPREZENTÁNT, -Ă s.m. și f. 1. Persoană delegată să reprezinte pe cineva; împuternicit să acționeze în numele cuiva. ♦ Persoană care reprezintă interesele unui stat în alt stat, la o întrunire diplomatică etc. 2. Cel care reprezintă un curent, o școală etc.; exponent. [Pl. -nți, -nte. / cf. fr. représentant]. substantiv masculin și feminin reprezentant

REPREZENTÁNT, -Ă s. m. f. persoană delegată să reprezinte pe cineva sau ceva. ◊ persoană care reprezintă interesele unui stat în alt stat, la o întrunire diplomatică. (< fr. représentant) substantiv masculin și feminin reprezentant

*reprezentánt, -ă s. (lat. repraeséntans, -ántis, fr. représentant). Care reprezentă [!] pe altu, mandatar, delegat: repretentantu uneĭ țărĭ la un congres, reprezentantu uneĭ case comerciale. Jur. Care e chemat la moștenire în locu ascendentuluĭ luĭ mort maĭ în ainte [!]. V. prepus. substantiv masculin și feminin reprezentant

reprezentant m. 1. cel ce reprezentă pe altul, care are puterea de a lucra în numele său; 2. cel ce face afaceri pentru o casă de comerț; 3. membrul unei adunări legislative. substantiv masculin și feminin reprezentant

REPREZENTÁNT, -Ă, reprezentanți,-te, s. m. și f. 1. Persoană împuternicită să reprezinte pe cineva sau ceva, să țină locul cuiva, să acționeze în numele cuiva. ♦ Persoană care reprezintă interesele unui stat în alt stat, la o întrunire diplomatică etc. 2. Cel care reprezintă o școală, un curent; exponent. – Din fr. représentant. substantiv masculin și feminin reprezentant

reprezentántă (re-pre-) s. f., g.-d. art. reprezentántei; pl. reprezentánte substantiv masculin și feminin reprezentantă

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului reprezentanță

reprezentanță   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular reprezentanță reprezentanța
plural reprezentanțe reprezentanțele
genitiv-dativ singular reprezentanțe reprezentanței
plural reprezentanțe reprezentanțelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z