repopulare definitie
REPOPULÁRE s.f. Acțiunea de a repopula și rezultatul ei. [< repopula]. substantiv feminin repopulare
repopuláre s. f., g.-d. art. repopulắrii; pl. repopulắri substantiv feminin repopulare
REPOPULÁRE, repopulări, s. f. Acțiunea de a repopula și rezultatul ei. – V. repopula. substantiv feminin repopulare
REPOPULÁ vb. I. tr. A popula din nou. ♦ A umple un loc, un teritoriu prin strămutare din altă parte sau prin înmulțire. [Cf. it. ripopolare, fr. repeupler]. verb tranzitiv repopula
REPOPULÁ vb. tr. a popula din nou un teritoriu, prin strămutare sau prin înmulțire. (după fr. repeupler) verb tranzitiv repopula
repopulá (a ~) vb., ind. prez. 3 repopuleáză verb tranzitiv repopula
REPOPULÁ, repopulez, vb. I. Tranz. A popula din nou un teritoriu. ♦ A reface un teren forestier despădurit. – Pref. re- + popula. verb tranzitiv repopula
Sinonime, declinări si rime ale cuvantului repopulare
| repopulare substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | repopulare | repopularea |
| plural | repopulări | repopulările | |
| genitiv-dativ | singular | repopulări | repopulării |
| plural | repopulări | repopulărilor | |