remonta definitie
- Vezi aici mai multe sinonimeremonta
- Vezi aici mai multe rimeremonta
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cure
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep curem
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuta
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cunta
REMÓNTĂ s.f. Acțiunea de a procura cai pentru armată. ♦ Serviciu al armatei însărcinat cu această acțiune; totalitatea cailor procurați. ♦ Crescătorie de cai. [< rus. remont, fr. remonte, germ. Remonte]. substantiv femininremontă
REMÓNTĂ s. f. serviciu al armatei însărcinat cu această acțiune; totalitatea cailor procurați. ◊ crescătorie de cai. (< fr. remonte) substantiv femininremontă
remóntă s. f., g.-d. art. remóntei; pl. remónte substantiv femininremontă
remontă f. cai furnisați pentru cavalerie: un transport de remontă (= fr. remonte). substantiv femininremontă
*remóntă f., pl. e (fr. remonte, subst. verbal d. remonter, a sui ĭar călare. V. montă, montez, mondir). Acțiunea de a procura caĭ tinerĭ armateĭ. Grupă de caĭ procurațĭ armateĭ: remonta anuluĭ trecut. substantiv femininremontă
REMÓNTĂ, remonte, s. f. (Și în sintagma cal de remontă) Cal tânăr (de tracțiune), folosit în armată. ♦ Serviciu militar însărcinat cu procurarea cailor pentru armată. – Din fr. remonte. substantiv femininremontă
REMONTÁ vb. I. tr. 1. A monta din nou (o instalație). ♦ tr., refl. (Fig.) A (se) restabili, a (se) înzdrăveni, a (se) reface. ♦ A readuce în poziție inițială, a ridica din nou. 2. A procura cai pentru armată. [< fr. remonter]. verb tranzitivremonta
REMONTÁ vb. I. tr. 1. a monta din nou (o instalație). 2. a procura cai pentru armată. II. tr., refl. (fig.) a (se) restabili, a (se) înzdrăveni, a (se) reface. (< fr. remonter) verb tranzitivremonta
remontá (a ~) vb., ind. prez. 3 remonteáză verb tranzitivremonta
REMONTÁ, remontez, vb. I. 1. Tranz. A monta din nou o fabrică, o instalație etc. 2. Refl. și tranz. Fig. A-și reveni, a se reface, a se redresa sau a face să-și revină, să se refacă, să se redreseze. 3. Tranz. A procura cai pentru armată. – Din fr. remonter. verb tranzitivremonta
Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluiremonta
| remonta substantiv feminin | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
| (a)remonta | remontare | remontat | remontând | singular | plural | ||
| remontând | remontați | ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) | remontez | (să)remontez | remontam | remontai | remontasem | |
| a II-a (tu) | remontezi | (să)remontezi | remontai | remontași | remontaseși | ||
| a III-a (el, ea) | remontează | (să)remontai | remonta | remontă | remontase | ||
| plural | I (noi) | remontăm | (să)remontăm | remontam | remontarăm | remontaserăm | |
| a II-a (voi) | remontați | (să)remontați | remontați | remontarăți | remontaserăți | ||
| a III-a (ei, ele) | remontează | (să)remonteze | remontau | remontară | remontaseră | ||