REM s.m. (Fiz.) Unitate de măsură a dozelor de radiație raportate la efectul lor biologic, egală cu doza primită de un anumit țesut iradiat cu o doză absorbită de un rad. [< engl., fr. rem. / < r(öntgen) e(quivalent) m(an) – echivalentul în raze X pentru un organism uman]. substantiv masculinrem
REM s. m. unitate de evaluare a efectului biologic al radiațiilor emise de elementele radioactive, doza primită de un anumit țesut iradiat astfel încât doza absorbită să fie de un rad. (< engl., fr. rem) substantiv masculinrem
REM, remi, s. m. (Fiz.) Unitate de măsură a dozelor de radiație raportate la efectul lor biologic (egală cu doza primită de un anumit țesut iradiat astfel încât doza absorbită să fie de un rad). – Din engl., fr. rem. substantiv masculinrem
ad rem (lat.) loc. adv. substantiv masculinadrem
AD REM loc. adv. la obiect. (< lat. ad rem) substantiv masculinadrem
AD REM loc. adv. La obiect. – Loc. lat. substantiv masculinadrem
rem substantiv masculin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | rem | remul |
plural | remi | remii | |
genitiv-dativ | singular | rem | remului |
plural | remi | remilor |