RELAXÁT, -Ă, relaxați, -te, adj. 1. Destins, slăbit; scăzut. 2. (Despre corpuri plastice) Care are tensiunile mecanice scăzute fără varierea deformației. – V. relaxa. adjectivrelaxat
RELAXÁ vb. I. refl. 1. A face ceva fără grabă, fără încordare sau tensiune; a face ceva destins. ♦ A slăbi, a scădea. 2. A se destinde. ♦ (Fig.) A (se) liniști; a(-și) scădea tensiunea nervoasă. [Cf. engl. relax, fr. relaxer < lat. relaxare]. verb tranzitivrelaxa
RELAXÁ vb. I. refl. a face ceva fără grabă, fără încordare sau tensiune, destins. ◊ a slăbi, a scădea. II. tr., refl. a(-și) destinde (corpul, mușchii). ◊ (fig.) a (se) liniști; a(-și) scădea tensiunea nervoasă. (< fr. relaxer, lat. relaxare) verb tranzitivrelaxa
relaxá (a ~) vb., ind. prez. 3 relaxeáză verb tranzitivrelaxa
RELAXÁ, relaxez, vb. I. 1. Tranz. A pune un sistem fizic scos din starea de echilibru termodinamic, electric etc. în stare de libertate, acesta revenind lent la vechea stare sau la o nouă stare de echilibru. 2. Refl. (Despre tensiunile mecanice dintr-un corp) A scădea fără ca să varieze deformația corpului. 3. Refl. și tranz. Fig. A (se) liniști, a (se) destinde (după un efort susținut). – Din fr. relaxer. verb tranzitivrelaxa
relaxat adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | relaxat | relaxatul | relaxată | relaxata |
plural | relaxați | relaxații | relaxate | relaxatele | |
genitiv-dativ | singular | relaxat | relaxatului | relaxate | relaxatei |
plural | relaxați | relaxaților | relaxate | relaxatelor |