rejucare definitie

rejucáre s. f., g.-d. art. rejucắrii; pl. rejucắri substantiv femininrejucare

REJUCÁRE, rejucări, s. f. Acțiunea de a se rejuca și rezultatul ei. – V. rejuca. substantiv femininrejucare

rejucá (a ~) vb., ind. prez. 3 rejoácă verb tranzitivrejuca

REJUCÁ, pers. 3 rejoácă, vb. I. Refl. A se juca încă o dată. – Pref. re- + juca. verb tranzitivrejuca

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluirejucare

rejucare substantiv feminin		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	rejucare	rejucarea
nominativ-acuzativ	plural	rejucări	rejucările
genitiv-dativ	singular	rejucări	rejucării
genitiv-dativ	plural	rejucări	rejucărilor

Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z