regățeán, -că s., pl. enĭ, ence (d. regat, ca Bănățean d. Banat). Român din vechĭu regat (din ainte [!] de 1918). – Ca adj. -țenesc, ca adv. -țenește. Cp. cu cetățean, orășean, țărean.temporarregățean
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiregățenește