REGRESÍV, -Ă adj. (op. progresiv) Care merge, care dă înapoi; opus, contra progresului. ♦ Mișcare regresivă = mișcare în direcția inversă celei normale; derivare regresivă = mod de formare a unui cuvânt nou prin suprimarea unui afix de la un cuvânt vechi; asimilare regresivă = fenomen în care elementul asimilator se găsește după elementul asimilat. [Cf. fr. régressif]. adjectivregresiv
REGRESÍV, -Ă adj. 1. care merge, care dă înapoi; contrar progresului.o derivare ~ă = procedeu de formare a unui cuvânt nou de la un cuvânt existent în limbă prin suprimarea unui afix; o mișcare ~ă = mișcare în direcția inversă celei normale. 2. (biol.) referitor la o regresiune, care constituie o regresiune. (< fr. régressif) adjectivregresiv
*regresív, -ă adj. (d. regres; fr. régressif). Care se face retrăgîndu-te: mișcare regresivă. Fig. Mersu regresiv al uneĭ boale. Adv. În mod regresiv. adjectivregresiv
regresív (re-gre-) adj. m., pl. regresívi; f. regresívă, pl. regresíve adjectivregresiv
REGRESÍV, -Ă, regresivi, -e, adj. Care se opune progresului, care tinde spre o stare sau o formă (economică, socială, politică etc.) înapoiată; care dă înapoi, care este în regres. ◊ Mișcare regresivă = mișcare care se face în direcția inversă celei normale. (Lingv.) Derivare regresivă = procedeu de formare a unui cuvânt nou prin suprimarea unui afix de la un cuvânt (mai) vechi. ◊ Formație regresivă sau derivat regresiv = cuvânt format prin derivare regresivă. Asimilare regresivă = fenomen fonetic în care sunetul modificat se află înaintea sunetului care exercită influența modificatoare. – Din fr. régresif. adjectivregresiv
regresiv adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | regresiv | regresivul | regresivă | regresiva |
plural | regresivi | regresivii | regresive | regresivele | |
genitiv-dativ | singular | regresiv | regresivului | regresive | regresivei |
plural | regresivi | regresivilor | regresive | regresivelor |