REGIONALÍSM s.m. 1. Concepție care tinde să creeze în provinciile unei țări o activitate cu totul independentă de capitală; patriotism local. 2. Cuvânt folosit numai în anumite regiuni sau provincii; provincialism. [Pron. -gi-o-. / < fr. regionalisme]. substantiv neutruregionalism
REGIONALÍSM s. n. 1. cuvânt, construcție etc. specifice unei regiuni; provincialism. 2. doctrină politică și socială care tinde să acorde o oarecare autonomie regiunilor, provinciilor unei țări. (< fr. régionalisme) substantiv neutruregionalism
*regionalízm n. (d. regional). Tendența de a nu te gîndi de cît [!] la interesele regiuniĭ în care locuĭeștĭ tu. V. provincializm. substantiv neutruregionalizm
regionalísm (-gi-o-) s. n., (fapte de limbă) pl. regionalísme substantiv neutruregionalism
REGIONALÍSM, (2) regionalisme, s. n. 1. Atitudine care tinde să creeze în diferite provincii ale unei țări o activitate descentralizatoare, independentă de capitală; supraapreciere a unei provincii, patriotism local. 2. Fapt de limbă existent numai într-o anumită regiune, caracteristic numai pentru un anumit grai. [Pr.: -gi-o-] – Din fr. régionalisme. substantiv neutruregionalism
regionalism substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | regionalism | regionalismul |
plural | regionalisme | regionalismele | |
genitiv-dativ | singular | regionalism | regionalismului |
plural | regionalisme | regionalismelor |