reduceri si promotii 2018
Definitie reflex - ce inseamna reflex - Dex Online

reflex definitie

REFLÉX s.n. 1. Rază reflectată; sclipire. 2. (Fig.) Oglindire, reflectare. 3. Reacție adecvată a organismului față de un excitant, care se produce pe cale nervoasă, fără intervenția voinței. ♦ Act fundamental al sistemului nervos prin care se reglează relațiile dintre organism și mediu, precum și cele dintre diferitele părți ale organismului. ◊ Reflex condiționat = răspuns bazat pe legătura nervoasă temporară formată în scoarța creierului între două focare de excitație care coincid în timp. // adj. 1. Produs prin reflex (1); de natura reflexului (1). 2. Reflect. [Pl. -ecși, -exe. / < fr. réflexe, cf. lat. reflexus]. adjectiv reflex

REFLEX- v. reflexo-. adjectiv reflex

REFLÉX1, -Ă I. adj. 1. produs în mod spontan; de natura reflexului (II, 1). 2. reflect. II. s. n. 1. rază reflectantă; sclipire, strălucire. 2. (fig.) oglindire, reflectare. 3. reacție a organismului față de un excitant extern sau intern, prin intermediul sistemului nervos, fără intervenția voinței, prin care se reglează relațiile dintre organism și mediu. (< fr. réflexe, lat. reflexus, germ. Reflex) adjectiv reflex

REFLEX2(O)- elem. „act reflex”. (< fr. réflex/o/-, cf. lat. reflexus) adjectiv reflex

refléx1 (re-flex) adj. m., pl. reflécși; f. refléxă, pl. refléxe adjectiv reflex

*refléx, -ă adj. (lat. reflexus, îndoit înapoĭ; fr. réflexe. V. circumflex). Fiz. Produs pin [!] reflexiunea luminiĭ: viziune reflexă. Fiziol. Produs fără voĭe printr´o excitare organică: mișcare reflexă (ca strănutu, sughițu ș. a.). Cuvinte reflexe, cuvinte rezultate din impresiunea produsă asupra ochĭuluĭ, ca cocoloș, gogoneț ș. a. (V. imitativ). Reflex s. n., pl. urĭ și e (lat. reflexus, it. riflesso, fr. reflet). Rază luminoasă orĭ colorată reflectată maĭ slab pe un corp: acest negru are reflexurĭ albăstruĭ (bate în albastru). Fig. Reproducere maĭ slabă, urmă, rest, ecoŭ: reputațiunea luĭ nu e de cît [!] un slab reflex al gloriiĭ tatăluĭ luĭ. V. machinal. adjectiv reflex

refléx2 (re-flex) s. n., pl. refléxe adjectiv reflex

reflex a. 1. Fiz. care se face prin reflexiune; 2. care se face fără conștiință: mișcare reflexă. ║ n. reflexiunea luminei sau a colorii. adjectiv reflex

REFLÉX, -Ă, reflecși, -xe, adj., s. n. I. Adj. (Fiziol.; despre acte sau mișcări ale organismului) Produs în mod spontan, independent de voință. ◊ Act reflex (și substantivat, n.) = reacție bruscă și automată a organismului animal sau uman la o modificare a mediului; răspuns secretor sau motor al organismului la acțiunea unei astfel de modificări. Reflex condiționat = reflex dobândit în cursul vieții, în urma asocierii repetate a unui excitant oarecare cu un exicitant care provoacă un reflex înnăscut. Reflex necondiționat = reflex înnăscut. ♦ P. gener. Care reprezintă o reacție imediată, spontană. II S. n. 1. Rază reflectată; sclipire, strălucire, lucire. 2. Fig. Oglindire, reflectare a unei stări de lucruri sau a unei stări sufletești. – Din fr. réflexe, lat. reflexus, germ. Reflex. adjectiv reflex

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului reflex

reflex   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular reflex reflexul refle reflexa
plural reflecși reflecșii reflexe reflexele
genitiv-dativ singular reflex reflexului reflexe reflexei
plural reflecși reflecșilor reflexe reflexelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z