REEDUCÁ vb. I. tr. 1. A reface educația greșită (morală și politică) a cuiva. 2. (Med.) A deprinde un infirm să lucreze numai cu partea corpului rămasă sănătoasă. ♦ A deprinde un organ să lucreze din nou. [P.i. reedúc. / cf. fr. rééduquer]. verb tranzitivreeduca
REEDUCÁ vb. tr. 1. a reface educația (greșită) a cuiva. 2. (med.) a deprinde un infirm să lucreze numai cu partea corpului rămasă sănătoasă; a deprinde un organ să lucreze din nou. (< fr. rééduquer) verb tranzitivreeduca
reeducá (a ~) vb., ind. prez. 3 reedúcă verb tranzitivreeduca
REEDUCÁ, reedúc, vb. I. Tranz. A îndrepta educația (greșită) a cuiva; a da cuiva o nouă educație. ♦ A deprinde un infirm să se folosească din nou de acea parte a corpului sau de acea facultate psihică ce a suferit un traumatism sau un accident. ♦ A deprinde un infirm cu o nouă meserie (adecvată situației sale). – Din fr. réeduquer. verb tranzitivreeduca
reeduca verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)reeduca | reeducare | reeducat | reeducând | singular | plural | ||
reeducând | reeducați | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | reeduc | (să)reeduc | reeducam | reeducai | reeducasem | |
a II-a (tu) | reeduci | (să)reeduci | reeducai | reeducași | reeducaseși | ||
a III-a (el, ea) | reeducă | (să)reeducai | reeduca | reeducă | reeducase | ||
plural | I (noi) | reeducăm | (să)reeducăm | reeducam | reeducarăm | reeducaserăm | |
a II-a (voi) | reeducați | (să)reeducați | reeducați | reeducarăți | reeducaserăți | ||
a III-a (ei, ele) | reeducă | (să)reeduce | reeducau | reeducară | reeducaseră |