recupla definitie
RECUPLÁ vb. refl. (despre navele cosmice) a se cupla din nou. (< re1- + cupla)
verbrecupla
Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluirecupla
|
recupla
verb
|
infinitiv |
infinitiv lung |
participiu |
gerunziu |
imperativ pers. a II-a |
| (a)recupla
|
recuplare |
recuplat |
recuplând |
singular |
plural |
| recuplând |
recuplați |
|
| numărul |
persoana |
prezent |
conjunctiv prezent |
imperfect |
perfect simplu |
mai mult ca perfect |
| singular |
I (eu) |
recuplez |
(să)recuplez |
recuplam |
recuplai |
recuplasem |
| a II-a (tu) |
recuplezi |
(să)recuplezi
|
recuplai |
recuplași |
recuplaseși |
| a III-a (el, ea) |
recuplează |
(să)recuplai |
recupla |
recuplă |
recuplase |
| plural |
I (noi) |
recuplăm |
(să)recuplăm |
recuplam |
recuplarăm |
recuplaserăm |
| a II-a (voi) |
recuplați |
(să)recuplați |
recuplați |
recuplarăți |
recuplaserăți |
| a III-a (ei, ele) |
recuplează |
(să)recupleze |
recuplau |
recuplară |
recuplaseră |
