rectificare definitie

credit rapid online ifn

RECTIFICÁRE1 s.f. Acțiunea de a rectifica (1) și rezultatul ei; îndreptare, corijare. [< rectifica (1)]. substantiv femininrectificare

RECTIFICÁRE2 s.f. Acțiunea de a rectifica (2). ◊ Mașină de rectificare = mașină-unealtă de prelucrare a pieselor prin rectificare. [< rectifica (2)]. substantiv femininrectificare

credit rapid online ifn

rectificáre s. f., g.-d. art. rectificắrii; pl. rectificắri substantiv femininrectificare

rectificațiúne f. (mlat. rectificatio, -ónis). Acțiunea de a rectifica. Informațiune rectificată: rectificațiunea a apărut în ziar. – Și -áție, dar ob. -áre. substantiv femininrectificațiune

*rectífic, a v. tr. (mlat. rectífico, -áre, d. rectus, drept, și fácere, a face. V. edi-, paci-fic). Îndrept, fac drept: a rectifica un calcul, o informațiune. Purific pin [!] destilare: a rectifica spirtu. verb tranzitivrectific

RECTIFICÁ vb. I. tr. 1. A îndrepta, a corecta. 2. A netezi suprafața unei piese metalice cu o piatră abrazivă. 3. A purifica (un lichid) prin distilare; a rafina. [P.i. rectífic, 3,6 -că. / cf. fr. rectifier, < lat. rectus – drept, facere – a face]. verb tranzitivrectifica

RECTIFICÁ vb. tr. 1. a îndrepta, a corecta. 2. a netezi suprafața unei piese metalice cu o piatră abrazivă. 3. a purifica (un lichid) prin distilare; a rafina. 4. (mat.) a determina lungimea unui arc de curbă. (< fr. rectifier, lat. rectificare) verb tranzitivrectifica

rectificá (a ~) vb., ind. prez. 3 rectífică verb tranzitivrectifica

rectificà v. a îndrepta un lucru, a-l repune în starea în care trebue să fie. verb tranzitivrectificà

RECTIFICÁ, rectific, vb. I. Tranz. 1. A îndrepta, a corecta. 2. (Tehn.) A prelucra mecanic prin așchiere o suprafață metalică cu ajutorul unor unelte abrazive. 3. (Chim.) A separa dintr-un amestec lichid componentele volatile cu puncte de fierbere diferite. – Din fr. rectiller, lat. rectificare. verb tranzitivrectifica

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluirectificare

rectificare  substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular rectificare rectificarea
plural rectificări rectificările
genitiv-dativ singular rectificări rectificării
plural rectificări rectificărilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z