reconfortare definitie

credit rapid online ifn

RECONFORTÁRE s.f. Acțiunea de a reconforta și rezultatul ei; întremare, reconfort. ♦ (P. ext.) Odihnă, recreație. [< reconforta]. substantiv femininreconfortare

reconfortáre s. f., g.-d. art. reconfortắrii; pl. reconfortắri substantiv femininreconfortare

credit rapid online ifn

RECONFORTÁRE, reconfortări, s. f. Acțiunea de a reconforta și rezultatul ei. – V. reconforta. substantiv femininreconfortare

RECONFORTÁ vb. I. tr., refl. A (se) întări, a (se) fortifica, a (se) reface fizic sau moral. ♦ tr. (Fig.) A îmbărbăta, a încuraja, a consola. [< fr. réconforter]. verb tranzitivreconforta

RECONFORTÁ vb. I. tr., refl. a (se) întări, a (se) fortifica. II. tr. (fig.) a îmbărbăta, a încuraja, a consola. (< fr. réconforter) verb tranzitivreconforta

reconfortá (a ~) vb., ind. prez. 3 reconforteáză verb tranzitivreconforta

RECONFORTÁ, reconfortez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) reface din punct de vedere fizic; a (se) întări, a (se) fortifica, a (se) întrema. ♦ Tranz. Fig. A reda cuiva energia, încrederea, curajul. – Din fr. réconforter. verb tranzitivreconforta

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluireconfortare

reconfortare  substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular reconfortare reconfortarea
plural reconfortări reconfortările
genitiv-dativ singular reconfortări reconfortării
plural reconfortări reconfortărilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z