recitat definitie
- Vezi aici mai multe sinonimerecitat
- Vezi aici mai multe rimerecitat
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cure
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep curec
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuat
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cutat
RECITÁ vb. I. tr. A spune cu voce tare (de obicei pe de rost) o poezie sau o bucată în proză; a declama. [P.i. recít, 3,6 -tă. / < fr. réciter, it., lat. recitare]. adjectivrecita
*recít și -éz, a -á v. tr. (lat. récito, -áre. V. citez). Spun pe de rost în fața lumiiĭ, maĭ ales poeziĭ: eleviĭ aŭ recitat poeziĭ. Muz. Execut un recitativ. verb tranzitivrecit
RECITÁ vb. I. tr. A spune cu voce tare (de obicei pe de rost) o poezie sau o bucată în proză; a declama. [P.i. recít, 3,6 -tă. / < fr. réciter, it., lat. recitare]. verb tranzitivrecita
RECITÁ vb. tr. a spune cu voce tare, din memorie, un text (în versuri); a declama. (< fr. réciter, lat. recitare) verb tranzitivrecita
recitá (a ~) vb., ind. prez. 3 recítă verb tranzitivrecita
recità v. a spune cu glas tare ceva învățat pe dinafară. verb tranzitivrecità
RECITÁ, recít, vb. I. Tranz. A spune cu voce tare, din memorie, un text (în versuri); a declama. – Din fr. réciter. verb tranzitivrecita
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluirecitat
| recitat | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular | recitat | recitatul | recitată | recitata |
| plural | recitați | recitații | recitate | recitatele | |
| genitiv-dativ | singular | recitat | recitatului | recitate | recitatei |
| plural | recitați | recitaților | recitate | recitatelor | |