recircula definitie

credit rapid online ifn

RECIRCULÁ vb. tr. a face să intre într-un proces de circulație. (< fr. récirculer) verb tranzitivrecircula

*recirculá (a ~) vb., ind. prez. 3 recírculă verb tranzitivrecircula

credit rapid online ifn

RECIRCULÁ, recircul, vb. I. Tranz. A face să intre într-un proces de recirculare. – Pref. re- + circula (după fr. récirculer). verb tranzitivrecircula

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluirecircula

recircula  verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)recircula recirculare recirculat recirculând singular plural
recirculând recirculați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) recircul (să)recircul recirculam recirculai recirculasem
a II-a (tu) recirculi (să)recirculi recirculai recirculași recirculaseși
a III-a (el, ea) recirculă (să)recirculai recircula recirculă recirculase
plural I (noi) recirculăm (să)recirculăm recirculam recircularăm recirculaserăm
a II-a (voi) recirculați (să)recirculați recirculați recircularăți recirculaserăți
a III-a (ei, ele) recirculă (să)recircule recirculau recircula recirculaseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z