reciprocitate definitie

RECIPROCITÁTE s.f. Însușirea a ceea ce este reciproc. [Cf. fr. réciprocité]. substantiv feminin reciprocitate

RECIPROCITÁTE s. f. însușirea de a fi reciproc. (< fr. réciprocité, lat. reciprocitas) substantiv feminin reciprocitate

reciprocitate, reciprocități s. f. (pub.) înțelegere prin care două echipe sportive înscrise într-un campionat obțin, pe rând, victoria în meciul jucat pe teren propriu. substantiv feminin reciprocitate

*reciprocitáte f. (lat. reciprócitas, -átis). Starea și caracteru de a fi reciproc: reciprocitate de sentimente. substantiv feminin reciprocitate

reciprocitáte (-ci-pro-) s. f., g.-d. art. reciprocitắții substantiv feminin reciprocitate

reciprocitate f. starea celor reciproce. substantiv feminin reciprocitate

RECIPROCITÁTE s. f. 1. însușirea de a fi reciproc. ♦ Aplicare de către un stat altui stat, cu care întreține relații diplomatice, culturale, comerciale, a unui tratament egal sau echivalent cu acela pe care acest din urmă stat i-l aplică la rândul său. 2. (Mat.) Relație între două numere, ecuații sau teoreme prin care una dintre ele este reciprocă celeilalte. 3. (Fiz.) Proprietate a razelor luminoase de a nu-și schimba forma și traiectoria atunci când este inversat sensul de propagare a luminii. – Din fr. réciprocité, lat. reciprocitas, -atis. substantiv feminin reciprocitate

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului reciprocitate

reciprocitate   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular reciprocitate reciprocitatea
plural reciprocități reciprocitățile
genitiv-dativ singular reciprocități reciprocității
plural reciprocități reciprocităților
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z