RECAMIÉR s. n. studio (2). (cf./doamna de/ Récamier) substantiv neutrurecamier
recamier substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | recamier | recamierul |
plural | recamiere | recamierele | |
genitiv-dativ | singular | recamier | recamierului |
plural | recamiere | recamierelor |