RECALCULÁ vb. I. tr. A calcula din nou, a stabili ceva pe baza unor noi calcule. [Cf. fr. recalculer]. verb tranzitivrecalcula
RECALCULÁ vb. tr. a reface un calcul, a stabili ceva pe baza unor noi calcule. (< fr. recalculer) verb tranzitivrecalcula
recalculá (a ~) vb., ind. prez. 3 recalculeáză verb tranzitivrecalcula
RECALCULÁ, recalculez, vb. I. Tranz. A calcula din nou, a stabili ceva pe baza unor noi calcule (adesea pornind de la alte date). – Din fr. récalculer. verb tranzitivrecalcula
recalcula verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)recalcula | recalculare | recalculat | recalculând | singular | plural | ||
recalculând | recalculați | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | recalculez | (să)recalculez | recalculam | recalculai | recalculasem | |
a II-a (tu) | recalculezi | (să)recalculezi | recalculai | recalculași | recalculaseși | ||
a III-a (el, ea) | recalculează | (să)recalculai | recalcula | recalculă | recalculase | ||
plural | I (noi) | recalculăm | (să)recalculăm | recalculam | recalcularăm | recalculaserăm | |
a II-a (voi) | recalculați | (să)recalculați | recalculați | recalcularăți | recalculaserăți | ||
a III-a (ei, ele) | recalculează | (să)recalculeze | recalculau | recalculară | recalculaseră |