REAJUSTÁRE s.f. Acțiunea de a reajusta și rezultatul ei. [< reajusta]. substantiv femininreajustare
REAJUSTÁ vb. I. tr. A ajusta, a potrivi din nou; a adapta unei noi situații. [Cf. fr. réajuster]. verb tranzitivreajusta
REAJUSTÁ vb. tr. a ajusta ceva din nou; a adapta unei noi situații. (< fr. réajuster) verb tranzitivreajusta
reajustá (a ~) (re-a-) vb., ind. prez. 3 reajusteáză verb tranzitivreajusta
REAJUSTÁ, reajustez, vb. I. Tranz. A ajusta din nou (un lucru, o piesă etc. ); a potrivi, a readapta (ceva) unei noi situații. [Pr.: re-a-] – Din fr. réajuster. verb tranzitivreajusta
reajustare substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | reajustare | reajustarea |
plural | reajustări | reajustările | |
genitiv-dativ | singular | reajustări | reajustării |
plural | reajustări | reajustărilor |