readuce definitie

credit rapid online ifn

*readúc, -dús, a -dúce (ea 2 sil.) v. tr. (re- și aduc). Aduc ĭar. verb tranzitivreaduc

READÚCE vb. III tr. A aduce din nou la locul sau în starea dinainte. [< re- + aduce]. verb tranzitivreaduce

credit rapid online ifn

READÚCE vb. tr. a aduce din nou la locul sau la starea de mai înainte. (< re1- + aduce) verb tranzitivreaduce

readúce (a ~) (re-a-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. readúc, imperf. 3 sg. readuceá; imper. 2 sg. readú, neg. nu readúce; part. readús verb tranzitivreaduce

readuce v. a aduce la locul, la starea dinainte. verb tranzitivreaduce

READÚCE, readúc, vb. III. Tranz. A aduce din nou la locul sau la starea de mai înainte. [Pr.: re-a-] – Pref. re- + aduce. verb tranzitivreaduce

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluireaduce

readuce  verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)readuce readucere readus readucând singular plural
readucând readuceți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) readuc (să)readuc readuceam readusei readusesem
a II-a (tu) readuci (să)readuci readuceai readuseși readuseseși
a III-a (el, ea) readuce (să)readuceai readucea readuse readusese
plural I (noi) readucem (să)readucem readuceam readuserăm readuseserăm
a II-a (voi) readuceți (să)readuceți readuceați readuserăți readuseserăți
a III-a (ei, ele) readuc (să)readu readuceau readuseră readuseseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z