reîntineri definitie

reîntinerí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. reîntinerésc, imperf. 3 sg. reîntinereá; conj. prez. 3 să reîntinereáscă verb tranzitiv reîntineri

reîntinerì v. a întineri iar. verb tranzitiv reîntinerì

REÎNTINERÍ, reîntineresc, vb. IV. Intranz. și tranz. A deveni sau a face să devină din nou tânăr, a se simți sau a face să se simtă din nou tânăr, a căpăta sau a face să capete o înfățișare tinerească. – Pref. re- + întineri. verb tranzitiv reîntineri

*reîntinerésc v. tr. (re- și întineresc, după fr. rajeunir). Greșit îld. întineresc. verb tranzitiv reîntineresc

Sinonime, conjugări si rime ale cuvantului reîntineri

reîntineri   infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) reîntineri reîntinerire reîntinerit reîntinerind singular plural
reîntinerind reîntineriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) reîntineresc (să) reîntineresc reîntineream reîntinerii reîntinerisem
a II-a (tu) reîntinerești (să) reîntinerești reîntinereai reîntineriși reîntineriseși
a III-a (el, ea) reîntinerește (să) reîntinereai reîntinerea reîntineri reîntinerise
plural I (noi) reîntinerim (să) reîntinerim reîntineream reîntinerirăm reîntineriserăm
a II-a (voi) reîntineriți (să) reîntineriți reîntinereați reîntinerirăți reîntineriserăți
a III-a (ei, ele) reîntineresc (să) reîntinerească reîntinereau reîntineri reîntineriseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z