RAFISTOLÁ vb. tr. (fam.) a repara, a îndrepta ceva de mântuială, sumar și nesistematic. (< fr. rafistoler) verb tranzitivrafistola
RAFISTOLÁ, rafistolez, vb. I. Tranz. (Franțuzism) A repara sau a îndrepta ceva (sumar și nesistematic). – Din fr. rafistoler. verb tranzitivrafistola
rafistolat | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | rafistolat | rafistolatul | rafistolată | rafistolata |
plural | rafistolați | rafistolații | rafistolate | rafistolatele | |
genitiv-dativ | singular | rafistolat | rafistolatului | rafistolate | rafistolatei |
plural | rafistolați | rafistolaților | rafistolate | rafistolatelor |