radiotelegrafie definitie

credit rapid online ifn

RADIOTELEGRAFÍE s.f. Telegrafie fără fir. [Gen. -iei. / cf. fr. radiotélégraphie]. substantiv femininradiotelegrafie

RADIOTELEGRAFÍE s. f. radiocomunicație prin unde electromagnetice; telegrafie fără fir. (< fr. radiotélégraphie) substantiv femininradiotelegrafie

credit rapid online ifn

radiotelegrafíe (-di-o-, -le-gra-) s. f., art. radiotelegrafía, g.-d. radiotelegrafíi, art. radiotelegrafíei substantiv femininradiotelegrafie

radiotelegrafie f. telegrafie fără sârmă. substantiv femininradiotelegrafie

RADIOTELEGRAFÍE s. f. Comunicație telegrafică prin unde electromagnetice; telegrafie fără fir. [Pr.: -di-o-] – Din fr. radiotélégraphie. substantiv femininradiotelegrafie

RADIOTELEGRAFIÁ vb. I. tr. A transmite (o știre, o veste etc.) prin radiotelegrafie. [Pron. -fi-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / cf. fr. radiotélegraphier]. verb tranzitivradiotelegrafia

RADIOTELEGRAFÍÁ vb. tr. a transmite prin radiotelegrafie. (< fr. radiotélégraphier) verb tranzitivradiotelegrafia

radiotelegrafiá (a ~) (-di-o-, -le-gra-fi-a) vb., ind. prez. 3 radiotelegrafiáză, 1 pl. radiotelegrafiém (-fi-em); conj. prez. 3 să radiotelegrafiéze; ger. radiotelegrafiínd (-fi-ind) verb tranzitivradiotelegrafia

RADIOTELEGRAFIÁ, radiotelegrafiez, vb. I. Tranz. A transmite o comunicare prin radiotelegrafie. [Pr.: -di-o-te-le-gra-fi-a] – Din fr. radiotélégraphier. verb tranzitivradiotelegrafia

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiradiotelegrafie

radiotelegrafie  substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular radiotelegrafie radiotelegrafia
plural radiotelegrafii radiotelegrafiile
genitiv-dativ singular radiotelegrafii radiotelegrafiei
plural radiotelegrafii radiotelegrafiilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z