RADIOTELEFÓNIC, -Ă adj. Referitor la radiotelefonie. [Cf. fr. radiotéléphonique]. adjectivradiotelefonic
RADIOTELEFÓNIC, -Ă, radiotelefonici, -ce, adj. Referitor la radiotelefonie, de radiotelefonie. [Pr.: -di-o-] – Din fr. radiotéléphonique. adjectivradiotelefonic
radiotelefonic adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | radiotelefonic | radiotelefonicul | radiotelefonică | radiotelefonica |
plural | radiotelefonici | radiotelefonicii | radiotelefonice | radiotelefonicele | |
genitiv-dativ | singular | radiotelefonic | radiotelefonicului | radiotelefonice | radiotelefonicei |
plural | radiotelefonici | radiotelefonicilor | radiotelefonice | radiotelefonicelor |