RADIOPROIECTÓR s. n. instalație, înglobând un radiolocator și un proiector, destinată să descopere și să lumineze țintele aeriene pe timpul nopții. (< radio2 + proiector) substantiv neutru radioproiector
RADIOPROIECTÓR, radioproiectoare, s. n. Instalație (înglobând un radiolocator și un proiector) destinată să descopere și să lumineze țintele aeriene în timpul nopții. [Pr.: -di-o-pro-iec-] – Radio2 + proiector. substantiv neutru radioproiector
| radioproiector substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | radioproiector | radioproiectorul |
| plural | radioproiectoare | radioproiectoarele | |
| genitiv-dativ | singular | radioproiector | radioproiectorului |
| plural | radioproiectoare | radioproiectoarelor | |