RADIO-PIRÁT s. m. stație particulară de radiodifuziune, instalată fără autorizație pe un vas ancorat la limita apelor teritoriale ale unei țări. (< fr. radio-pirate) substantiv neutruradiopirat
RADIOPIRÁT s. n. Post de radio2 (1) clandestin. [Pr.: -di-o-] – Din fr. radiopirate. substantiv neutruradiopirat
radiopirat substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | radiopirat | radiopiratul |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | radiopirat | radiopiratului |
plural | — | — |