RADIOMICROFÓN s.n. Emițător radioelectric portabil de dimensiuni mici. [Cf. fr. radio-microphone]. substantiv neutru radiomicrofon
RADIOMICROFÓN s. n. emițător radioelectric portabil de dimensiuni mici. (< fr. radio-microphone) substantiv neutru radiomicrofon
radiomicrofón (rar) (-di-o-mi-cro-) s. n., pl. radiomicrofoáne substantiv neutru radiomicrofon
RADIOMICROFÓN, radiomicrofoane, s. n. (Rar) Mic radioemițător portabil, prevăzut cu un microfon, folosit pentru interviuri sau pe scenă. [Pr.: -di-o-] – Radio1- + microfon. substantiv neutru radiomicrofon
| radiomicrofon substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | radiomicrofon | radiomicrofonul |
| plural | radiomicrofoane | radiomicrofoanele | |
| genitiv-dativ | singular | radiomicrofon | radiomicrofonului |
| plural | radiomicrofoane | radiomicrofoanelor | |