RADIODETÉCȚIE s.f. Folosirea undelor electromagnetice pentru a semnala într-o regiune dată prezența (și natura) unui obiect. [Gen. -iei. / cf. fr. radiodétection]. substantiv femininradiodetecție
RADIODETÉCȚIE s. f. folosirea undelor electromagnetice pentru a semnala într-o regiune dată prezența unui obiect. (< fr. radiodétection) substantiv femininradiodetecție
RADIODETÉCȚIE, radiodetecții, s. f. (Fiz.) Radiolocație. [Pr.: -di-o-] – Din fr. radiodétection. substantiv femininradiodetecție
radiodetecție | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | radiodetecție | radiodetecția |
plural | radiodetecții | radiodetecțiile | |
genitiv-dativ | singular | radiodetecții | radiodetecției |
plural | radiodetecții | radiodetecțiilor |