RADIOCRONOMÉTRU s. n. instrument pentru determinarea calității mijlocii a unui fascicul de radiație eterogenă. (< radio1- + cronometru) substantiv neutru radiocronometru
| radiocronometru substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | radiocronometru | radiocronometrul |
| plural | radiocronometre | radiocronometrele | |
| genitiv-dativ | singular | radiocronometru | radiocronometrului |
| plural | radiocronometre | radiocronometrelor | |