RADICALIZÁ vb. I. tr. A atrage pe cineva la o reformă democratică radicală; a revoluționa. [Cf. germ. radikalisieren]. adjectivradicaliza
RADICALIZÁ vb. I. tr. A atrage pe cineva la o reformă democratică radicală; a revoluționa. [Cf. germ. radikalisieren]. verb tranzitivradicaliza
RADICALIZÁ vb. tr., refl. a face să devină, a deveni radical, intransigent; a revoluționa. (< fr. radicaliser, germ. radikalisieren) verb tranzitivradicaliza
radicalizá (a ~) vb., ind. prez. 3 radicalizeáză verb tranzitivradicaliza
RADICALIZÁ, radicalizez, vb.I. Tranz. și refl. A deveni sau a face să devină radical (I 2). – Radical + suf. -iza. Cf. germ. radikalisieren. verb tranzitivradicaliza
radicalizat | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | radicalizat | radicalizatul | radicalizată | radicalizata |
plural | radicalizați | radicalizații | radicalizate | radicalizatele | |
genitiv-dativ | singular | radicalizat | radicalizatului | radicalizate | radicalizatei |
plural | radicalizați | radicalizaților | radicalizate | radicalizatelor |