racilă definitie

top banci online cont euro

rácilă f., pl. e (d. rac, cancer, ulcer). Boală microbiană ascunsă și incurabilă saŭ grea de vindecat: mĭ-a trecut tusea, dar tot maĭ am o racilă la coastă. – Și ráhilă (Munt. vest). substantiv femininracilă

rácilă (boală) s. f., g.-d. art. rácilei; pl. rácile substantiv femininracilă

top banci online cont euro

ràcilă f. rană incurabilă. [Derivat din rac, prin o metaforă analogă cu cea din cancer]. substantiv femininràcilă

RÁCILĂ1, racile, s. f. 1. (Livr.) Boală veche, incurabilă, maladie cronică; beteșug; fig. cusur, meteahnă, defect. 2. Fig. Dușmănie veche, ură. – Et. nec. substantiv femininracilă

RÁCILĂ2, racile, s. f. (Pop.) Unealtă de diferite forme folosită la prinderea racilor. – Din rac. substantiv femininracilă

răcílă, V. răcĭul. substantiv femininrăcilă

răcílă (unealtă) s. f., g.-d. art. răcílei; pl. răcíle substantiv femininrăcilă

RĂCÍLĂ, racile, s. f. Unealtă cu care se prind racii (1). – Din sb. racilo. substantiv femininrăcilă

răcĭúl n., pl. urĭ și e (cp. cu ung. rácsolni, a închide cu gratiĭ, rácsázni, a prinde racĭ cu plasa). Fc. Plasă de prins racĭ (un cerc cu plasă în care s´a pus mîncare). – Și răcílă (Zimnicea) f., pl. e. substantiv femininrăcĭul

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiracilă

racilă   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular racilă racila
plural racile racilele
genitiv-dativ singular racile racilei
plural racile racilelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z