RABOTÉZĂ s.f. Mașină pentru prelucrarea prin așchiere a metalului sau a unor piese de lemn; mașină de rabotat. [< fr. raboteuse]. substantiv femininraboteză
rabotéză s. f., g.-d. art. rabotézei; pl. rabotéze substantiv femininraboteză
RABOTÉZĂ, raboteze, s. f. Mașină-unealtă care servește la prelucrarea prin așchiere a metalului; mașină de rabotat. – Din fr. raboteuse. substantiv femininraboteză
raboteză | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | raboteză | raboteza |
plural | raboteze | rabotezele | |
genitiv-dativ | singular | raboteze | rabotezei |
plural | raboteze | rabotezelor |