rablagíu (rar) (-bla-) adj. m., s. m., pl. rablagíi; adj. f., s. f. rablagíe, pl. rablagíi, art. rablagíile (-gi-i-) substantiv masculin și femininrablagiu
RABLAGÍU, -ÍE, rablagii, s. m. și f. (Rar) Persoană ramolită. – Rablă + suf. -agiu. substantiv masculin și femininrablagiu
rablagiu substantiv masculin și feminin | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | rablagiu | rablagiul | rablagie | rablagia |
plural | rablagii | rablagiii | rablagii | rablagiile | |
genitiv-dativ | singular | rablagiu | rablagiului | rablagii | rablagiei |
plural | rablagii | rablagiilor | rablagii | rablagiilor |