reduceri si promotii 2018
Definitie răutate - ce inseamna răutate - Dex Online

răutate definitie

răutáte f. (d. răŭ). Caracteru omuluĭ răŭ: răutatea oamenilor n´are marginĭ. Malițiozitate, ironie veninoasă: a rîde cu răutate. Faptă rea: a face răutățĭ. Vechĭ. Nenorocire, răŭ: asta nu e mare răutate. A fi capu răutăților, a fi originea saŭ autoru tuturor relelor. – Vechĭ și reutate, răotate (cp. cu cheoloare, greotate, prioteasă), și răime. substantiv feminin răutate

răutáte (ră-u-) s. f., g.-d. art. răutắții; pl. răutắți substantiv feminin răutate

răutate f. 1. caracterul celui răutăcios; 2. vorbă sau faptă răutăcioasă: capul tuturor răutăților; 3. malițiozitate. [Formațiune din rău după analogia lui bunătate]. substantiv feminin răutate

RĂUTÁTE, (2,3) răutăți s. f. 1. Caracteristică a omului rău, înclinare spre a face rău altora. ◊ Loc. adv. Cu răutate = în mod răutăcios; cu ironie usturătoare, malițios. 2. (Pop.; mai ales la pl.) Slăbiciune, păcat, defect. 3. (Concr.) Faptă rea. 4. Om rău. [Pr.: ră-u-] – Rău + suf. -ătate. substantiv feminin răutate

capul răutăților expr. instigator al unor fapte reprobabile. substantiv feminin capulrăutăților

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului răutate

răutate   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular răutate răutatea
plural răutăți răutățile
genitiv-dativ singular răutăți răutății
plural răutăți răutăților
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z