reduceri si promotii 2018
Definitie răstignit - ce inseamna răstignit - Dex Online

răstignit definitie

RĂSTIGNÍT, -Ă, răstigniți, -te, adj. Pironit (pe cruce), crucificat; p. ext. cu brațele desfăcute și întinse. – V. răstigni. adjectiv răstignit

răstigní (răstignésc, răstignít), vb. – A crucifica. Sl. rastęgnąti „a sili” (Miklosich, Slaw. Elem., 42; Cihac, II, 368). – Der. răstignitor, s. m. (crucificator), înv.; răstignitură, s. f. (crucificare), înv. verb tranzitiv răstigni

răstigní (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. răstignésc, imperf. 3 sg. răstigneá; conj. prez. 3 să răstigneáscă verb tranzitiv răstigni

răstignì v. a crucifica. [Bulg. RAZTEGNÕ]. verb tranzitiv răstignì

RĂSTIGNÍ, răstignesc, vb. IV. Tranz. 1. A provoca moartea cuiva, pironindu-l pe o cruce; a crucifica. ♦ P. ext. A chinui, a tortura. 2. A întinde cuiva brațele în lături (pentru a-l imobiliza). ♦ Refl. A se întinde (în mod neglijent) cu mâinile și cu picioarele desfăcute. – Din sl. rastengnonti. verb tranzitiv răstigni

răstignésc v. tr. (vsl. rastengnonti, a tîrnîi, a pune, a arunca, d. tengnonti, a trage, a întinde; bg. rasteg, stînjen; sîrb. rastegnuti, a întinde. V. stînjen, tînjală). Pun pe cruce, întind pe cruce ca să torturez: Jidaniĭ l-aŭ răstignit pe Hristos. Întind ca pe cruce: stătea la ușă cu brațele răstignite. – Vest -icnesc (VR. 1911, 4, 24). verb tranzitiv răstignesc

răstignésc, V. la pag. 1091. verb tranzitiv răstignesc

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului răstignit

răstignit   masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular răstignit răstignitul răstigni răstignita
plural răstigniți răstigniții răstignite răstignitele
genitiv-dativ singular răstignit răstignitului răstignite răstignitei
plural răstigniți răstigniților răstignite răstignitelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z