reduceri si promotii 2018
Definitie răpitor - ce inseamna răpitor - Dex Online

răpitor definitie

răpitór, -oáre adj. Care răpește, rapace, care se răpede [!] la pradă: șoĭmu e răpitor. Fig. Rapace, lacom de cîștig: hi [!] poate hi [!] pentru răutățile eĭ, că era o femeĭe răpitoare (Vechĭ). Fărmăcător [!], încîntător (fr. ravissant): o femeĭe răpitoare. F. pl. Zool. Păsărĭ de pradă (pajura, vulturu, șoĭmu, ulĭu, bufnița) grupate într´un ordin. adjectiv răpitor

răpitór adj. m., pl. răpitóri; f. sg. și pl. răpitoáre adjectiv răpitor

răpitor a. 1. care răpește, lacom de pradă: lup răpitor; 2. fig. pornit: om răpitor; 3. fermecător: cu o voce răpitoare. ║ m. cel ce răpește. ║ n. pl. răpitoarele, păsări de pradă. adjectiv răpitor

RĂPITÓR, -OÁRE, răpitori, -oare, adj. 1. (Adesea substantivat; despre oameni) Care răpește pe cineva. 2. (Despre animale) Care prinde și consumă hrană de origine animală, de obicei vie. ♦ (Substantivat, f. pl.) Numele a două ordine de păsări de pradă (de zi sau de noapte), bune zburătoare, cu cioc gros, arcuit și încovoiat și cu picioare terminate cu gheare ascuțite și întoarse; (și la sg.) pasăre care face parte din unul dintre aceste ordine. ♦ Fig. Hrăpăreț, uzurpator. 3. Fig. Care vrăjește, captivează; fermecător, încântător. – Răpi + suf. -tor. adjectiv răpitor

răpitoare, răpitoare s. f. prostituată. adjectiv răpitoare

răpitoáre s. f., g.-d. art. răpitoárei; pl. răpitoáre adjectiv răpitoare

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului răpitor

răpitor   masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular răpitor răpitorul răpitoare răpitoarea
plural răpitori răpitorii răpitoare răpitoarele
genitiv-dativ singular răpitor răpitorului răpitoare răpitoarei
plural răpitori răpitorilor răpitoare răpitoarelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z