rășchirat definitie

RĂȘCHIRÁT, -Ă, rășchirați, -te, adj. Depărtat, întins în lături. ♦ împrăștiat; răsfirat. ♦ Ramificat, rămuros. [Var.: răschirát, -ă adj.] – V. rășchira. adjectiv rășchirat

RĂSCHIRÁT, -Ă adj. v. rășchirat. adjectiv răschirat

răsfír, a v. tr. (răs- și fir, adică „desfac firele”. V. în- și pre-fir). Vest. Întind, desfășor (vorbind de fire saŭ pene unite într´un punct): curcaniĭ și păuniĭ îșĭ resfiră coada. Răspîndesc, desfășor: a răsfira trupele pe cîmp. – În est răschir, din răshir, cum se zice pop. pin [!] Munt. est. Răschir zice și Od. (Pseud. 159), care e din Munt. vest. La Ur. și Dos. ráșchir. verb tranzitiv răsfir

rășchír v. tr. răsfir. verb tranzitiv rășchir

răschír v. tr. V. răsfir. verb tranzitiv răschir

răsfirà v. 1. a depărta unul de altul (ex. degetele); 2. a desfășura: păsările ’și răsfiră aripile; 3. a se împrăștia: și fugind se resfirau câte unul unul POP. [Slav. RAS și fir (probabil primitiv metaforă din sfera țesutului), de unde și variantele răschirà și răshirà, de origină dialectală]. verb tranzitiv răsfirà

rășchirá (rășchír, rășchirát), vb.1. A se dispersa, a se dilata, a se întinde. – 2. A se risipi, a se împrăștia. – Var. răschira, răsfira. Mr. arăschir(are). Dintr-un sl. *rasširitiširiti „a se dilata”, cu disimilare consonantică la fel cu rășchia. Der. de la fir (Tiktin; Candrea) este greoaie semantic (după acești autori ar trebui să se pornească de la noțiunea de „destrăma”, de unde trecerea spre „dilata”) nu este simplă și nu poate să explice forma rășchira, care este cea mai veche; în schimb, este sigurvar. răsfira se datorează unei contaminări cu fir. Relația cu sl. raskriljati „a se întinde” din krilo „aripă” (Cihac, II, 83) este la fel de improbabilă. După Pascu, I, 67, din răschia contaminat cu fir. verb tranzitiv rășchira

!rășchirá (a ~) vb., ind. prez. 3 rășchíră/rășchireáză verb tranzitiv rășchira

răschirà v. 1. a răsfira: frunza că mi-o răschira POP.; 2. a depăna. [Rostire dialectală din răsfira]. verb tranzitiv răschirà

RĂSCHIRÁ vb. I v. rășchira. verb tranzitiv răschira

RĂȘCHIRÁ, rășchír, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) întinde în lături. 2. Tranz. și refl. A (se) răsfira, a (se) împrăștia. 3. Tranz. A rășchia. [Prez. ind. și: rășchirez.Var.: răschirá vb. I] – Cf. răsfira. verb tranzitiv rășchira

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului rășchirat

rășchirat   masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular rășchirat rășchiratul rășchira rășchirata
plural rășchirați rășchirații rășchirate rășchiratele
genitiv-dativ singular rășchirat rășchiratului rășchirate rășchiratei
plural rășchirați rășchiraților rășchirate rășchiratelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z