reduceri si promotii 2018
Definitie rândea - ce inseamna rândea - Dex Online

rândea definitie

randeá f., pl. ele (cp. cu rindea). Răzuitoare de gutuĭ, de mere ș. a. substantiv feminin randea

rindeá (sud) și rîndeá (Mold. sud) f., pl. ele (turc. pers. rende, rindea, randea, d. pers. rend, a răzui. V. randea). O unealtă de netezit scîndurile și alte forme ale lemnuluĭ împingînd-o cu amîndoŭă mînile [!] și făcînd să se desprindă surcele. A da la rindea, a trage la rindea, a netezi cu rindeaŭa, a rîndui. – În nord gealăŭ. V. cĭoplitor, fățuĭesc, pingea. substantiv feminin rindea

rîndeá, V. rindea. substantiv feminin rîndea

rândeà f. unealta dulgherului și a tâmplarului spre a netezi lemnul: a da la rândea. [Turc. RENDÈ]. substantiv feminin rândeà

RÂNDEÁ s. f. v. rindea. substantiv feminin rândea

randeá f., pl. ele (cp. cu rindea). Răzuitoare de gutuĭ, de mere ș. a. substantiv feminin randea

rîndésc, V. rînduĭesc. verb tranzitiv rîndesc

1) rînduĭésc v. tr. (d. rînd). Orînduĭesc, dispun, fixez, hotărăsc: așa a rînduit Dumnezeŭ. Diretic [!], pun în ordine, pun la locu lor: a rîndui lucrurile. Numesc într´o funcțiune: l-a rînduit ispravnic (Vechĭ). – În Serbia rîndesc. verb tranzitiv rînduĭesc

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului rândea

rândea   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular rândea rândeaua
plural rândele rândelele
genitiv-dativ singular rândele rândelei
plural rândele rândelelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z