QUIPROQUO s.n. 1. (Liv.) Intervertire, confuzie de persoane sau lucruri. 2. (Teatru) Încurcătură produsă din faptul că un personaj este luat drept altul. [Pron. cvi-pro-cvó. / < fr. quiproquo, cf. lat. quid pro quo]. substantiv neutruquiproquo
QUIPROQUO [CVI-PRO-CVÓ] s. n. 1. intervertire, confuzie de persoane sau lucruri. 2. (teatru) încurcătură comică produsă de faptul că un personaj este luat drept altul. (< fr. quiproquo, lat. quid pro quod, unul pentru altul) substantiv neutruquiproquo
*quiproquó n. (fr. quiproquo, pron. kiprokó, d. latinu scolastic quid pro quod, adică quid [ce în loc de quod [care]). Eroarea de a lua un lucru îld. altu, cum se întîlnește pin [!] pĭesele teatrale comice. substantiv neutruquiproquo
quiproquó [pron. cviprocvó] (qui-pro-) s. n., art. quiproquóul; pl. quiproquóuri substantiv neutruquiproquo
quiproquo n. eroare de a lua un lucru drept altul. substantiv neutruquiproquo
QUIPROQUÓ, quiproquo-uri, s. n. 1. (Livr.) Confuzie de persoane sau de lucruri; intervertire. 2. (Teatru) Situație (comică) în care un personaj este confundat cu altul, rezultând o serie de încurcături. [Pr.: cviprocvo și chiproco] – Din fr. quiproquo. substantiv neutruquiproquo
quiproquo substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | quiproquo | quiproquoul |
plural | quiproquo-uri | quiproquo-urile | |
genitiv-dativ | singular | quiproquo | quiproquo-ului |
plural | quiproquo-uri | quiproquo-urilor |