puținătate definitie
- Vezi aici mai multe sinonimepuținătate
- Vezi aici mai multe rimepuținătate
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cupu
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cupuț
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cute
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuate
puținătáte f. (d. puțin). Calitatea saŭ defectu de a fi puțin: e fericit din cauza puținătățiĭ dorințelor, n´a ĭeșit la luptă din cauza puținătățiĭ soldaților. – În vest și puținíme. V. sărăcie, carență, indigență, penurie. substantiv femininpuținătate
puținătáte s. f., g.-d. art. puținătắții substantiv femininpuținătate
puținătate f. puțin lucru. substantiv femininpuținătate
PUȚINĂTÁTE s. f. 1. Faptul sau însușirea de a fi puțin; cantitate sau număr mic; puțintime. 2. Volum mic sau dimensiune mică; micime. – Puțin + suf. -ătate. substantiv femininpuținătate
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluipuținătate
| puținătate | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | puținătate | puținătatea |
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular | puținătăți | puținătății |
| plural | — | — | |