pustiitor definitie

credit rapid online ifn

pustiitór (-ti-i-) adj. m., pl. pustiitóri; f. sg. și pl. pustiitoáre adjectivpustiitor

pustiitor a. și m. care pustiește. adjectivpustiitor

credit rapid online ifn

PUSTIITÓR, -OÁRE, pustiitori, -oare, adj. Care pustiește, devastează; distrugător, devastator, nimicitor. [Pr.: -ti-i-] – Pustii + suf. -tor. adjectivpustiitor

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluipustiitor

pustiitor  adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular pustiitor pustiitorul pustiitoare pustiitoarea
plural pustiitori pustiitorii pustiitoare pustiitoarele
genitiv-dativ singular pustiitor pustiitorului pustiitoare pustiitoarei
plural pustiitori pustiitorilor pustiitoare pustiitoarelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z