purpură definitie

PÚRPURĂ s.f. 1. Materie colorantă de un roșu-închis, pe care cei vechi o extrăgeau din coșenilă. 2. (Culoare) roșu-închis. ◊ Purpură retiniană = substanță fotosensibilă de culoare roșie, care se găsește în celulele cu bastonaș de pe retină. 3. Stofă plușată vopsită cu purpură. ♦ Haină regească, imperială făcută dintr-o astfel de stofă; hlamidă. ♦ (Fig.) Demnitatea de împărat sau de consul în vechea Romă; (mai târziu) demnitatea suveranilor și a cardinalilor. 4. Erupție de pete roșii pe piele și mucoase datorită unor mici hemoragii. [Pl. -re, -ri. / < lat. purpura, cf. fr. pourpre]. substantiv femininpurpură

PÚRPURĂ² s. f. boală printr-o erupție de pete roșii hemoragice, pe piele și mucoase. (< fr. purpura) substantiv femininpurpură

púrpură (púrpure), s. f. – Materie roșie. Lat. purpura (sec. XIX), cf. porfiră. – Der. purpuriu, adj. (roșu); împurpura, vb. (a înroși), după fr. empourprer. substantiv femininpurpură

púrpură² (boală) s. f., g.-d. art. púrpurei; pl. púrpure substantiv femininpurpură

PÚRPURĂ¹ s. f. 1. materie colorantă de un roșu-închis, pe care cei vechi o extrăgeau din coșenilă. 2. culoarea roșu-închis. ♦ ~ retiniană = rodopsină. 3. stofă scumpă plușată vopsită cu purpură (1). ◊ haină regească, imperială din astfel de stofă; hlamidă. ◊ (fig.) demnitatea de împărat sau de consul în Roma antică; (mai târziu) demnitatea regală, demnitatea de cardinal. (< lat., fr. purpura) substantiv femininpurpură

púrpură¹ (culoare, materie, stofă) s. f., g.-d. art. púrpurii; pl. púrpuri substantiv femininpurpură

purpură f. 1. tinctură de un roșu închis ce se face azi cu coșenila; 2. stofă vopsită cu purpura; 3. fig. demnitatea suveranilor, cardinalilor: pe purpura romană credința așezară GR. AL. substantiv femininpurpură

PÚRPURĂ¹, purpure, s. f. 1. Culoare roșie-închisă. 2. Materie colorată roșu-închis spre violet, extrasă în vechime dintr-o moluscă, iar astăzi preparată pe cale sintetică. 3. Stofă scumpă vopsită cu purpură (2); haină (domnească) făcută dintr-o astfel de stofă; hlamidă. [Var.; (înv.) púrpur s. n.] – Din lat. purpura. substantiv femininpurpură

PÚRPURĂ², purpure, s. f. Boală caracterizată prin apariția unor erupții hemoragice subcutanate. – Din fr. purpura. substantiv femininpurpură

*púrpură f., pl. ĭ (lat. púrpura, d. vgr. porphyra; fr. pourpre, V. porfiră 1 și porfic). O coloare [!] roșie spre violet pe care ceĭ vechĭ o scoteaŭ dintr´o scoĭcă: purpura de Tyr (Siria) era maĭ prețuită. Stofă văpsită [!] cu purpură: mantie de purpură. Fig. Suveranitate, al căreĭ semn era purpura: a-țĭ pune purpura. Demnitatea de cardinal: purpura romană (= catolică). V. vison. substantiv femininpurpură