puroi definitie

top banci online cont euro

purói (puroáie), s. n. – Coptură, materie galben-verzuie. – Var. punoi, puroaie. Mr. prońu, proańe. Origine obscură. Pare legat de lat. pūs, pūris, prin intermediul unui der. *pūrōnium (Pușcariu 1410; Candrea-Dens., 1482; Tiktin; Candrea; Rosetti, I, 170). Cuvînt de uz înv. (sec. XVI) și general (ALR, I, 130). În fonetismul lui poate să fi intervenit o contaminare cu familia sl. roi „mulțime de albine, furnicar”, cf. bg. poroi „puhoi”, sb. porojati „roi”, sb. poriti „a tăia, a defrișa”. – Der. puroi, vb. (a supura); puroios, adj. (cu puroi, infectat). substantiv neutrupuroi

puróĭ n., pl. oaĭe (lat. pus, púris, puroĭ, cu sufixu -oĭ). V. supurez). Coptură, o materie albicĭoasă semi-lichidă care se formează în buboaĭe, flegmoane ș. a. – În est punoĭ. Vechĭ și puroaĭe, f., pl. puroĭ. substantiv neutrupuroĭ

top banci online cont euro

purói s. n., pl. puroáie substantiv neutrupuroi

PURÓI, puroaie, s. n. Materie lichidă vâscoasă, de culoare galbenă-verzuie, formată în răni, în leziuni, în diverse organe etc. din microbi și rămășițe de leucocite; coptură. – Lat. *puronium (< pus, -ris). substantiv neutrupuroi

puroiu n. materie deasă ce se formează în abscese sau răni. [Lat. *PURONIUM (din PUS)]. substantiv neutrupuroiu

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluipuroi

puroi  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular puroi puroiul
plural puroaie puroaiele
genitiv-dativ singular puroi puroiului
plural puroaie puroaielor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z