PURIFICATÓR, -OÁRE adj. Care purifică. // s.n. Epurator. [Cf. fr. purificateur]. adjectivpurificator
PURIFICATÓR, -OÁRE I. adj. care purifică. II. s. n. epurator. (< fr. purificateur) adjectivpurificator
*purificatór, -oáre adj. (lat. purificator). Care purifică. adjectivpurificator
purificatór1 adj. m., pl. purificatóri; f. sg. și pl. purificatoáre adjectivpurificator
purificatór2 s. n., pl. purificatoáre adjectivpurificator
purificator a. care purifică. adjectivpurificator
PURIFICATÓR, -OÁRE, purificatori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. (Și substantivat) Care purifică. 2. S. n. Aparat, utilaj etc. care servește la purificare. – Din fr. purificateur. adjectivpurificator
purificator adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | purificator | purificatorul | purificatoare | purificatoarea |
plural | purificatori | purificatorii | purificatoare | purificatoarele | |
genitiv-dativ | singular | purificator | purificatorului | purificatoare | purificatoarei |
plural | purificatori | purificatorilor | purificatoare | purificatoarelor |