purgativ definitie
- Vezi aici mai multe sinonimepurgativ
- Vezi aici mai multe rimepurgativ
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cupu
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cupur
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuiv
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cutiv
PURGATÍV, -Ă adj., s.n. (Medicament) care are proprietatea de a curăța tubul digestiv prin defecare. [Cf. fr. purgatif, lat. purgativus]. adjectivpurgativ
PURGATÍV, -Ă adj., s. m. (medicament) care provoacă purgație prin stimularea peristaltismului; laxativ. (< fr. purgatif, lat. purgativus) adjectivpurgativ
*purgatív, -ă (lat. purgativus). Med. Care servește la purgat, care cauzează purgațiune. S. n., pl. e. Remediŭ care purgă, curățenie: uleĭu de ricin e un purgativ energic, a lua purgativ. V. depurativ. adjectivpurgativ
purgatív1 adj. m., pl. purgatívi; f. purgatívă, pl. purgatíve adjectivpurgativ
purgatív2 s. n., pl. purgatíve adjectivpurgativ
purgativ a. care poate purga. ║ n. medicament ce scoate afară. adjectivpurgativ
PURGATÍV, -Ă, purgativi, -e, adj., s. n. (Medicament, substanță) care favorizează eliminarea materiilor fecale din organism. – Din fr. purgatif, lat. purgativus. adjectivpurgativ
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluipurgativ
| purgativ adjectiv | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular | purgativ | purgativul | purgativă | purgativa |
| plural | purgativi | purgativii | purgative | purgativele | |
| genitiv-dativ | singular | purgativ | purgativului | purgative | purgativei |
| plural | purgativi | purgativilor | purgative | purgativelor | |